Mini Ghid pentru creșterea imunității copiilor

Uniforme, cărți, rechizite… obiecte necesare pentru micii supereroi care merg la școală sau grădiniță. Acestea le regăsim pe rafturile magazinelor, sunt palpabile, le putem verifica înainte de a le achiziționa.
Și totuși, una dintre marile preocupări ale părinților, de fiecare dată când copiii se reîntorc sau merg pentru prima dată în colectivitate, este sănătatea acestora. De multe ori, cu precădere în primul an de intrare în colectivitate, ne confruntăm cu întrebări precum: „Se va îmbolnăvi?” „Va trebui să ajungem frecvent la medic?” „Cât de des va trebui să stau acasă pentru că răcește copilul?”
Nu avem de unde să știm cum va reacționa copilul, știm doar că imunitatea sa este importantă. Dar, ce este imunitatea, cum o putem evalua? Cum îl protejăm, când, intrăm zilnic în contact cu miliarde de germeni?
Ce este imunitatea?
Imunitatea este însușirea organismului de a opune rezistență în fața microbilor sau, mai bine spus, capacitatea de a-și păstra sănătatea și de a rezista la diferite provocări. Imunitatea se manifestă prin mijloace de apărare sau „arme”.
În funcție de cum a fost dobândită, există două tipuri de imunitate:
- Imunitatea naturală înnăscută, cu care toți venim pe lume, căci se transmite de la mamă la făt. Imunitatea naturală pasivă (sau împrumutată), de exemplu, anticorpii din laptele matern.
- Imunitatea dobândită, cea care se dezvoltă de-a lungul vieții.
„Armele” sau mijloacele de apărare sunt, ca și imunitatea, de două tipuri:
- Modalități de apărare nespecifice = naturale, înnăscute, genetice (pielea, mucoasele, tranzitul intestinal, fluxul secrețiilor bronșice și al urinii).
- Modalități de apărare specifice = dobândite.
Pielea este cel mai mare organ al corpului uman. Mai mult decât atât, este o barieră fizică formidabilă și are capacitatea de autovindecare. Pielea normală și sănătoasă este ușor acidă, aciditatea pielii fiind un factor de apărare al organismului împotriva infecțiilor.
Mucoasa este o membrană, un strat foarte subțire de piele care secretă un fluid gros numit mucus. Mucusul, împreună cu mucoasa, blochează intrarea agenților patogeni în organism.
„Sistemul de apărare” sau „sistemul imunitar” este o rețea complexă de celule și molecule care ne protejează de microorganisme și substanțe „străine corpului” și ne împiedică să dezvoltăm infecții și diferite boli.
Cum reușesc virusurile să ajungă în organism?
Simplu. Organismul uman, deși intră în contact cu mulți germeni, se îmbolnăvește foarte rar și numai când agentul patogen (sau agent infecțios) găsește o cale deschisă (o poartă de intrare în organism) sau când organismului îi lipsesc anumite factori de apărare.
Primele semnale de alarmă din partea organismului, cel mai frecvent manifestându-se sub forma unor inflamații și/sau febră. În momentul în care agenții patogeni au ajuns în organism, ne simțim bolnavi deoarece celulele noastre sănătoase sunt invadate. Sistemul intern de apărare poate fi asemănat cu o mică armată. Această armată identifică invadatorii, îi neutralizează și, mai mult decât atât, va avea grijă să își amintească de ei în viitoarele confruntări.
Pe suprafața corpului nostru, la nivelul pielii, trăiesc nenumărate microorganisme (bacterii, ciuperci, virusuri) și sunt chiar necesare pentru sănătate. Bacteriile benefice din corpul nostru ne oferă nutrienții necesari și o barieră împotriva bacteriilor rele și a infecțiilor.
Factorii de risc care influențează starea sistemului imunitar:
- Stresul emoțional
- Oboseala fizică
- Infecțiile virale sau bacteriene
- Alimentația
- Excesul de zaharuri (cu precădere dulciuri rafinate)
- Privarea de somn
- Igiena defectuoasă
- Lipsa expunerii la soare, la aer
- Sedentarism.
Care sunt simptomele unui sistem imunitar slăbit?
- Infecțiile frecvente, recurente (repetate) la nivelul pielii, cum ar fi cele de tipul Herpes sau Candida, dar și la nivelul sistemului respirator (bronșită, răceală comună)
- Infecții urinare, ale sinusurilor, ale urechii sau ale organelor
- Inflamația organelor interne sau a ganglionilor limfatici
- Tulburări digestive (greață, diaree, apetit scăzut)
- Stare de oboseală
- Vindecarea lentă a rănilor
- Anemie
- Dureri de cap frecvente
- Întârzierea creșterii și dezvoltării la copii.
Soluții pentru un sistem imunitar sănătos
Germenii la care suntem expuși de-a lungul vieții și modul nostru de viață au roluri foarte importante în formarea sistemului de apărare a corpului. Este unul dintre motivele pentru care, ca mame, nu trebuie să exagerăm și să ne ținem copiii sub un glob de cristal.
Imunitatea poate fi îmbunătățită prin schimbarea stilului de viață și prin utilizarea de suplimente alimentare. Schimbarea stilului de viață presupune adoptarea unei alimentații echilibrate. Este important să mănânci o varietate de alimente, însă jumătate din alimentația zilnică trebuie să se bazeze pe fructe și legume, de preferat crude.
Schimbarea stilului de viață
Oferă-i copilului o alimentație variată și adecvată, aceasta va ajuta organismul să lupte împotriva agenților patogeni, prin asigurarea hranei și energiei necesare.
Dintre alimentele pentru creșterea imunității, pe care trebuie să le incluzi în dieta ta zilnică a copilului, reamintim:
- Cerealele integrale – produse de panificație din făină integrală, fulgi de cereale integrale sau boabele de cereale gătite
- Produse proteice (carne, soia, ou, brânzeturi, leguminoase boabe, nuci, alune)
- Legume proaspete
- Fructe proaspete
Utilizarea suplimentelor alimentare
Suplimentele alimentare sunt o alegere inspirată pentru a asigura o bună funcționare a sistemului imunitar, când decizi să le utilizezi preventiv sau le poți utiliza când sistemul imunitar este deja slăbit ca adjuvant.
Cele mai utilizate suplimente alimentare în acest sens sunt:
Bacterii benefice
Bacteriile benefice au câștigat o importanță deosebită în ultimii ani în urma numeroaselor studii efectuate, care au demonstrat legătura între administrarea acestora și funcționarea corespunzătoare a sistemului imunitar. Tulpini precum Bifidobacterium animalis subsp. Lafti® B94, Lactobacillus REUTERI Rosell®, Bifidobacterium Lactis HN019, Lactobacillus casei HA108, Probiocap® Lactobacillus helveticus Rosell-52, Bifidobacterium bifidum HA132 – sunt doar câteva dintre cele mai studiate tulpini.
De ce bacterii benefice?
Bacteriile benefice sunt considerate ca fiind sigure deoarece bacteriile conținute de acestea constituie o parte normală a tractului digestiv, împiedică înmulțirea bacteriilor rele din intestin și fac acest lucru prin susținerea funcționalității naturale a altor bacterii și prin hrănirea și echilibrarea florei intestinale.
Microorganismele probiotice au o acțiune modulatoare asupra sistemului imunitar, echilibrează microflora intestinală, au acțiune hepatoprotectoare, previn diareea provocată de rotavirusuri și alte cauze, reduc simptomele de balonare.
Există studii care au demonstrat efectele pozitive ale utilizării bacteriilor benefice în prevenția infecțiilor și răcelilor comune la copiii din grădinițe și creșe.
Gama variată de bacterii benefice existente în momentul de față pe piața farmaceutică oferă diferite moduri de utilizare, începând chiar din prima zi de viață extrauterină. Întâlnim probiotice sub formă de picături, pulbere, ciocolată, capsule.
De asemenea, există forme care încorporează în compoziție și vitamine, precum vitamina D3 sau complex de vitamine.mina B.
Vitamina D3
Există studii care au demonstrat că, de exemplu, în cazul copiilor cu vârsta de 6 ani, doar 33,7% au un aport optim de vitamina D3. În România, un procent de peste 20% dintre copiii mici sunt diagnosticați cu rahitism, afecțiune cauzată de deficiența vitaminei D în organism.
Pe lângă rolul important pe care îl are pentru sistemul osos, Vitamina D ajută sistemele noastre imunitare să rămână echilibrate în timpul sezonului rece și al gripei. Există receptori ai vitaminei D și enzime activatoare pe suprafețele tuturor celulelor albe ale sângelui. Rolul pe care vitamina D îl joacă în menținerea sănătății sistemului imunitar este foarte complex, deoarece sistemul imunitar trebuie să fie perfect echilibrat.
Vitamina C
Probabil cea mai cunoscută vitamină atunci când ne gândim la imunitate.
Organismul nostru nu produce vitamina C (acid ascorbic), însă avem nevoie de ea pentru sistemul imun, structura osoasă, absorbția fierului și pentru o piele sănătoasă.
Această vitamină hidrosolubilă (solubilă în apă), care are un rol foarte important în formarea colagenului, a hormonilor, a carnitinei și a aminoacizilor, este esențială în procesele de vindecare a plăgilor și arsurilor, susține imunitatea, are rol antioxidant și favorizează absorbția fierului în organism.
De aceea se folosește împreună cu fierul în tratarea anemiilor feriprive (anemii prin deficit de fier). Spre deosebire de vitaminele liposolubile, cele hidrosolubile nu au o toxicitate crescută sau efecte adverse grave dacă sunt consumate în exces, deoarece se pot elimina eficient pe cale urinară atunci când sunt supradozate.
Vezi mai multe despre Vitamina C
Fier
Fierul este un mineral care ajută la formarea globulelor roșii, responsabile cu transportul oxigenului în organism.
Aproximativ 6 % din fierul din organism face parte din anumite proteine esențiale pentru metabolismul energetic și pentru respirație și în același timp fierul este și o componentă a enzimelor implicate în sinteza colagenului și anumitor hormoni, precum și în anumite neurotransmițători. Fierul este necesar pentru buna funcționare a sistemului imunitar.
Deficiența de fier progresează de la deficiență ușoară la medie ajungându-se la anemie. Copiii se regăsesc în categoriile cele mai expuse.
Vitamina B
Grupul vitaminelor B include opt vitamine esențiale pentru organism. Fiecare dintre ele este implicată în diverse procese ale organismului. Vitaminele B susțin metabolismul, participă la dezvoltarea și diviziunea celulară și întăresc sistemul nervos și imunitar.
Toate cele opt vitamine ale grupului – B1, B2, B3, B5, B6, B7, B9, B12 – sunt solubile în apă și sunt răspândite în tot organismul. Acesta le folosește în cantitățile necesare de-a lungul zilei, iar excesul este eliminat prin urină.
Zinc
Zincul este un element esențial tuturor formelor de viață. Importanța zincului în alimentație și în sănătatea publică a fost recunoscută relativ de curând.
Este un mineral de care celulele corpului au nevoie în lupta cu bacteriile și virușii, de asemenea pentru a produce material genetic, denumit ADN, ce instruiște corpul cum să funcționeze corect.
Zincul ajută la vindecarea rănilor, sprijină simțul mirosului și al gustului și este important pentru bebeluși și copii în procesul de creștere. Astfel, zincul este un constituent esențial al complexelor enzimatice și metalo-enzimatice, având un rol important în metabolismul celular.
Magneziu
În ultimii ani, magneziul a fost subiect de cercetare datorită complexei sale funcționalități în organism. Este unul dintre cei mai importanți micronutrienți și, prin urmare, rolul său în sistemele biologice a fost investigat pe larg.
Magneziul are, în special, o relație puternică cu sistemul imunitar, atât în răspunsul imun nespecific, cât și în cel specific, cunoscute și ca răspuns imun înnăscut, respectiv dobândit.
Vezi mai multe despre Magneziu
Lăptișor de matcă
Cu peste 185 de componente organice și mulți alți nutrienți vitali pentru sănătatea noastră, lăptișorul de matcă conține trei compuși de excepție, gamma-globulină, Royalisin și 10 HDA, care acționează direct asupra celulelor T, stimulând și întărind sistemul imunitar. Aceste celule ajută organismul să lupte împotriva infecțiilor și să distrugă bacteriile și virusurile, fiind cheia esențială în apărarea organismului.
Potrivit unor cercetători americani, lăptișorul de matcă are proprietăți antibiotice, substanțele din compoziția sa ajutând la prevenirea unor infecții și a acțiunii agenților patogeni infecțioși.
De asemenea, lăptișorul de matcă are proprietăți antivirale și antiinfecțioase: este un puternic stimulator imunitar și ajută la întărirea rezistenței organismului.
Beta Glucan
Beta-glucanul servește ca substrat pentru fermentarea microbiană, devenind o “hrană” ideală pentru celulele imunitare din prima linie de apărare a organismului uman. Beta-glucanul se găsește, în mod natural, în diverse alimente, cum ar fi: ovăzul, orzul, secară, ciupercile, drojdiile, algele, dar și în anumite plante verzi.
Calciu
Calciul întărește organismul și îl ajută să se vindece mai repede. Conform unui studiu realizat de oamenii de știință, calciul este primul care ajută organismul la repararea țesutului deteriorat la nivel celular.
Omega 3
Omega-3 ne ajută la întărirea sistemului imunitar, prin proprietățile sale antiinflamatoare și prin efectele benefice pe care le are asupra sistemului circulator. Scăderea inflamației din organism ajută enorm la ameliorarea simptomelor unei boli, iar o circulație îmbunătățită a sângelui ajută sistemul imunitar să lupte mai eficient împotriva infecțiilor și să ‘memoreze’ mai ușor agenții patogeni.
Cele mai bune surse alimentare bogate în omega 3 sunt: macrou, păstrăv, biban de mare, sardine, stridii, ton alb și somon, ulei vegetal de rapiță și soia, broccoli, conopidă, varză, gulie și anumite leguminoase și fructe: fasole sau mazăre, avocado, banane, zmeură, căpșuni, afine, mango, piersici și ananas.
Sugestii
Pentru o bună funcționare a sistemului imunitar ar trebui să luăm în considerare următoarele sfaturi:
- Include bacterii benefice în dieta copilului
- Vitaminizează organismul
- Asigură-te că programul de somn este respectat și este conform vârstei copilului
- Oferă-i copilului o alimentație mixtă, sănătoasă, adecvată vârstei
- Implica-l în activități care includ exerciții fizice
- Prevenția
- Controlul periodic la medicul pediatru
Nu uitați că antibioticele se administrează doar la recomandarea medicului
Protejarea excesivă a copilului și limitarea contactelor acestuia cu alți copii, cu mediul înconjurător, nu asigură un sistem imunitar puternic. Sistemul imunitar al fiecărei persoane se formează din primii ani de viață.