Gastrita acuta si gastrita cronica – simptome si factori de risc

Gastrita este o afectiune caracterizata prin inflamarea mucoasei stomacului si poate provoca dureri de stomac, dispepsie (indigestie), balonare sau greata. Netratata, aceasta se poate agrava si poate fi cauza unor alte afectiuni.

Gastritele pot sa apara brusc – denumita gastrita acuta sau poate sa apara treptat, pe termen lung (cateva luni sau ani) si poarta denumirea de gastrita cronica. Adesea, gastrita usoara poate sa dispara de la sine insa gastrita cronica poate necesita administrarea unor medicamente antiacide sau a unor inhibitori ai pompei de protoni.

Gastrita acuta debuteaza cu dureri severe care pot dura 1-2 zile iar gastrita cronica este asociata cu lipsa poftei de mancare pentru o perioada lunga de timp sau chiar senzatii persistente de greata. In foarte multe cazuri, gastrita, fie acuta sau cronica, nu are simptome (asimptomatica) dar sigur, manifestarea acesteia poate fi diferita de la pacient la pacient.

Unele forme de gastrita, inclusiv gastrita cronica atrofica, au fost asociate cu un risc crescut de aparitie a cancerului de stomac.

De ce apare gastrita?

Exista mai multi factori care pot provoca aceste afectiuni insa cele mai frecvente cauze pot fi: infectia cu Helicobacter pylori, consumul unor medicamente (aspirina, antiinflamatoare), consumul excesiv de alcool, varsaturi prelungite.

PyloBloc Complex este un complex de suplimente alimentare utilizat impotriva infectiei cu Helicobacter pylori,

Stilul de viata nesanatos, stresul cronic, fumatul, supraproductia de sucuri gastrice sau tulburarile digestive precum boala Crohn pot fi alti factori de risc pentru aparitia gastritei.

Infectia cu Helocobacter pylori este cauza principala de aparitie a gastritei dar si a ulcerelor peptice (ulcer gastric si ulcer duodenal). Bacteriile patrund in mucoasa protectoare a stomacului si provoaca inflamatie.

Simptomele gastritei:

Majoritatea persoanelor cu aceasta afectiunie nu prezinta niciun simptom insa sunt cazuri in care pacientii pot prezenta urmatoarele simptome (sunt cele mai frecvente):

• Greata, durere abdominala, varsaturi;
• Indigestie (dispepsie) si balonare;
• Senzatie de arsura la nivelul stomacului;
• Senzatie de plenitudine in partea superioara a abdomenului;
• Pierderea poftei de mancare;
• Eructatii si sughit;
• Sange in scaun (in cazul gastritei erozive);
• Pierdere in greutate.

Durerea cu care debuteaza gastrita acuta poate fi una ascutita, o senzatie de „junghi”, care apare in partea de sus a abdomenului, in capatul sternului iar adesea, aceasta durere iradiaza spre spate.

Diferenta dintre gastrita si indigestie:

Simptomele gastritei pot imita simptomele indigestiei insa indigestia este reprezentata de o durere sau un disconfort la nivelul stomacului, asociat cu dificultatea de digerare a alimentelor. Poate da chiar o senzatie de arsura iar in termeni medicali este denumita dispepsie.

Tipuri de gastrita

Exista doua tipuri principale de gastrita, dupa modul de evolutie a acesteia.

1. Gastrita eroziva – este un tip de gastrita severa, care poate aparea brusc sau se poate dezvolta in timp si provoaca atat inflamatie cat si eroziunea (uzura) mucoasei stomacului. Aceasta afectiune este cunoscuta si sub denumirea de gastrita reactiva.
2. Gastrita neeroziva – este o inflamatie a mucoasei stomacului, fara a produce „rani” in mucoasa stomacului insa, mai degraba, provoaca modificari ale acesteia.

Gastritele sunt contagioase?

Gastrita nu este contagioasa insa bacteria Helicobacter pylori poate fi contagioasa si poate fi transmisa usor de la un individ la altul. Igiena corespunzatoare a mainilor, acordarea unei atentii deosebite in manipularea alimentelor si igienizarea adecvata, reprezinta prima linie de aparare impotriva infectarii cu H. pylori. Foarte multe cazuri de gastrita sunt provocate de prezenta H. pylori.

Diagnosticarea gastritei:

In cazul in care va confruntati cu una sau mai multe simptome amintite anterior, este indicat sa va prezentati la medicul specialist. Acesta va pune intrebari legate de simptomele pe care le aveti, istoricul medical si va efectua un examen fizic. In urma consultului, medicul va recomanda efectuarea unor teste/analize care il vor ajuta sa puna un diagnostic corect.

Astfel, medicul poate recomanda efectuarea unor teste/analize precum:

• Test de sange – cu ajutorul acestuia se poate determina titrurile de anticorpi pentru H. pylori, daca suferiti de anemie sau anemie pernicioasa (deficiente de vitamina B12);
• Analize de scaun – pentru a determina daca exista, sau nu, bacteria Helicobacter pylori;
• Endoscopie superioara – cu ajutorul acestui test imagistic, medicul poate avea acces la interiorul stomacului. Acesta va folosi un tub subtire, flexibil, prevazut cu lumina si camera, care va fi introdus, prin cavitatea bucala, pana in stomac si duoden;
• Examen gastrointestinal superior – in timpul acestui tip de examinare, trebuie sa inghititi o substanta numita bariu care va acoperi mucoasa stomacului iar imaginile radiografiei vor fi mai clare.

In unele cazuri, se pot face si teste de respiratie care permit analiza respiratiei pentru determinarea prezentei unui anumit tip de bacterii, inclusiv Helicobacter pylori.

Tratamentul gastritei:

Tratamentul gastritei depinde de istoricul medical, de patologia actuala, de simptome dar si de cauza gastritei. In cele mai multe cazuri se vor administra antiacide dar si alte medicamente care pot reduce aciditatea din stomac. Acest lucru va contribui la ameliorarea simptomelor si la vindecarea mucoasei stomacului.

Daca este cauzata, de exemplu, de Helicobacter pylori atunci medicul va recomanda, pentru inceput, un tratament care sa elimine aceasta bacterie si ulterior un tratament care sa amelioreze si sa trateze gastrita. Cel mai frecvent, in acest caz, medicul recomanda un antibiotic si un inhibitor al pompei de protoni (medicament care reduce cantitatea de acid din stomac).

Este foarte important sa luati medicamentele asa cum v-a recomandat medicul.

Complicatiile gastritei:

Daca gastrita nu este tratata la timp, aceasta poate duca la o varietate de complicatii. Anumite forme de gastrita pot creste riscul de a dezvolta cancer de stomac, in special in cazul persoanelor cu o mucoasa subtire a stomacului.

Alte complicatii cauzate de gastrita pot include:

• Anemie;
• Ulcer peptic, sangerare a stomacului;
• Gastrita cronica atrofica – provoaca pierderea celulelor din tesutul gastric;
• Deficienta de vitamina B12, D, C, acid folic, zinc, calciu si magneziu;
• Metaplazia si displazia gastrica – tipuri de leziuni precanceroase la nivelul stomacului;
• Perforarea stomacului;
• Aclorhidria – afectiune care impiedica stomacul sa produca suficient acid pentru a digera alimentele in mod corespunzator.

Pentru a minimiza simptomele indigestiei, gastritei si pentru a evita arsurile la stomac este indicat sa renuntati la alimentele grase, prajite, picante sau acide si sa reduceti consumul de cofeina. Mancati mai putin dar mai des – mese mai mici pe parcursul zilei si evitati administrarea antiinflamatoarelor.

De cele mai multe ori, factorii de risc (acut sau cronic) sunt dati de varsta inaintata a pacientilor deoarece mucoasa stomacului tinde sa se subtieze si de infectia cu Helicobacter pylori. De asemenea, utilizarea regulata a calmantelor denumite in mod obisnuit medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (ibuproden, naproxen sau aspirina) pot provoca aparitia gastritei.